Iata ca insistenta neinduplecata a iernii m-a inspirat in a compune versurile:
Fragil
Dacă iarna nu mai vrea să plece,
Măcar tu, te rog, ieşi din astă notă rece.
Urcă-ncet pe clape,
Ton cu semiton.
Preschimbă gheaţa-n calde ape,
Ninsoarea-n dulce somn.
Fragil să sune pianul aş mai vrea
Iar sunetu-i să-mi intre-n vine.
Primăvară, te-ntrezăresc după perdea,
Te simt curgând cu grabă,
De pe streaşine în mine.
Ai degete subţiri şi fine,
Fragedă-n obraji, cu buze pline.
Mă-mplineşti cu-al tău lied de-o pură inocenţă,
Te-nvăţ şi mă dezvăţ după ultima-ţi cadenţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu